Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei mai iubiţi sfinţi pentru români

Pe parcursul istoriei creștinismului, numărul sfinților și martirilor a crescut exponențial, fiecare având o poveste și o influență aparte asupra comunității creștine.

Printre aceștia, Sfinții Împărați Constantin și Elena au ocupat un loc special în inimile românilor și în tradiția lor. Cinstiți la data de 21 mai, acești doi sfinți sunt priviți ca modele de credință, curaj și dreptate, reprezentând piloni de lumină în istoria creștinismului.

Cuprins:

• Povestea și moștenirea lor
• Semnificația numelui Constantin și Elena
• Importanța lor pentru români
• Lecții de învățat
• Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

Povestea și moștenirea lor

Constantin cel Mare (271-337) a fost împărat roman și primul împărat care s-a convertit la creștinism. Legenda spune că înainte de Bătălia de la Podul Milvius din anul 312, el a avut o viziune a unei cruci luminoase în cer, însoțită de cuvintele "În acest semn vei învinge." Constantin a învins în acea bătălie și a interpretat această experiență ca semn al protecției și voinței lui Dumnezeu. În urma acestei victorii, el a emis Edictul de la Milano în 313, care a pus capăt persecuției creștinilor și le-a acordat libertatea .

Elena, mama lui Constantin, este cunoscută pentru căutările ei pentru a găsi lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Legenda spune că ea a călătorit în Țara Sfântă și a descoperit lemnul în Ierusalim. Ea a contribuit la construirea Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, un loc sfânt pentru creștini din întreaga lume.

Pe 21 mai, creștinii trăiesc o renaștere spirituală, aduc mulțumire Sfintei Elena și fiului ei, Constantin. Istoria Sfintei Elena și a fiului ei, Constantin, ne arată că izvorul luminii sufletești este Crucea Sfântă a Mântuitorului și ne îndeamnă să imprimăm pe steagul vieții noastre acest semn dumnezeiesc. În timpul lui Constantin cel Mare, după 300 de ani de prigoniri, creștinismul a devenit permis. Îndemnat și de împărăteasa Elena, mama sa, Constantin cel Mare a oprit jertfele sângeroase și a declarat duminica zi de odihnă în Imperiul Roman.

Împăratul Constantin a transformat unele temple în Biserici creștine și a constituit prima capitală creștină, sub numele de Constantinopol.

Împărăteasa Elena și-a stabilit locuința la Locurile Sfinte și și-a cheltuit averea întreagă pentru ajutorarea celor necăjiți și pentru înălțarea unor lăcașuri sfinte. Împărăteasa Elena a fost cea care a pus lucrători să dezgroape crucea Mântuitorului de pe Golgota, care apoi a fost înălțată în una dintre bisericile Ierusalimului.

Împărații Constantin și Elena, pentru meritele lor, au fost numiți sfinți de către Biserică, fiind condiderați “cei întocmai cu Apostolii”.

Semnificația numelui Constantin și Elena

Numele Constantin vine din grecescul Konstantinos, care înseamnă cel care este hotărât, de neclintit, indiferent de condițiile vieții. Poate avea și derivatele: Constanța, Costache, Costel, Costin, Costică etc.

Numele Elena este foarte răspândit, vine de la grecescul helàne = făclie, torță, și hèle = strălucirea soarelui. Poate avea și formele: Ileana, Leana, Lina, Alen, Alina, Lenuș, Ela, Lili, Elen, Nelly, Ilona etc.

Importanța lor pentru români

Sfinții Împărați Constantin și Elena au o semnificație aparte pentru poporul român datorită legăturii istorice cu acești sfinți. Când Constantin cel Mare a devenit împărat, a început să promoveze creștinismul și să construiască biserici în întreaga lume romană. Printre acestea se numără și Biserica Sfântul Apostol Andrei din Constanța, considerată una dintre cele mai vechi biserici creștine din România.

De asemenea, moaștele Sfintei Elena sunt păstrate în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, iar multe biserici ortodoxe din România sunt denumite după Sfinții Împărați Constantin și Elena. Această legătură cu istoria și tradiția a făcut ca acești sfinți să fie iubiți și venerați în mod deosebit de români.

Lecții de învățat

Viața și moștenirea Sfinților Împărați Constantin și Elena oferă câteva lecții importante pentru creștini și pentru toți cei care caută inspirație în viața lor spirituală:

Curajul de a urma calea dreptă: Constantin cel Mare a avut curajul de a renunța la tradițiile păgâne și de a adopta creștinismul, chiar dacă acest lucru a însemnat schimbări semnificative în societatea romană. Această hotărâre arată importanța de a urma calea dreptă, chiar dacă aceasta implică sacrificii.

Persistența în căutarea adevărului: Elena a călătorit în Țara Sfântă pentru a găsi lemnul Sfintei Cruci. Această acțiune subliniază importanța persistenței în căutarea adevărului și a valorilor fundamentale, indiferent de obstacolele întâmpinate.

Credința în puterea divină: Experiența lui Constantin în Bătălia de la Podul Milvius și interpretarea sa ca semn divin arată importanța credinței în puterea lui Dumnezeu și în călăuzirea divină în viața noastră.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

• Se merge la biserică și se dă de pomană colivă
• Nu se muncește la câmp, nu se spală rufe, nu se fac treburi gospodărești
• Se sfințește casa cu tămâie și apă sfințită, pentru a îndepărta spiritele rele
• Se numără banii, se face un bilanț al cheltuielilor
• Se poartă ceva nou, pentru a cinsti veșmintele împărătești ale sfinților
• Se pregătește o masă îmbelșugată, în jurul căreia se strâng familia și prietenii, pentru a crește sporul casei. Pe masa festivă se pune un buchet cu bujori înfloriți, care simbolizează iubirea și puritatea sufletească.

Autor: Andreea Inea, publicat la data 21.05.2018

Taguri: dragoste