Tradiții de Bobotează și în Ajun ca să îți meargă bine tot anul

Boboteaza (sau Botezul Domnului), sărbătorită pe 6 Ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători de peste an pentru poporul român. Din bătrâni se

spune că aceasta este ziua în care se sfințesc apele și se deschid cerurile, iar spiritele rele sunt alungate. După ce se sfințesc apele, preotul aruncă o cruce în apă, iar bărbații încearcă să o aducă. Cel care reușește, este binecuvântat de preot și există credință că îi va merge bine tot anul. În această zi nu se spală rufe, nu se dă cu împrumut și sunt total interzise certurile.

În perioada 2-5 Ianuarie, preotul vizitează casele credincioşilor, lăsându-le apă sfințită și busuioc. Preotul vine cu Chiraleisa, care înseamnă „Doamne, miluiește!”, iar la plecarea lui, copiii înconjoară casa ori merg prin apartament cu lumânari aprinse, pentru a fi protejată toată familia de morți cumplite și necazuri. Această lumânare se păstrează în casă tot anul și reaprinsă când cineva din familie are necazuri mari.

Similar altor sărbători mari, în Ajunul Bobotezei se spune că se deschide cerul, dar și că tinerele necăsătorite își pot afla ursitul dacă leagă cu fir roșu de mătase o rămurică de busuioc de degetul inelar și pun busuioc sub pernă. În tradiția populară, se mai crede că fata care cade pe gheață de Bobotează se mărită în acel an.

Tot pe 5 Ianuarie se pregăteşte o masă de sărbătoare asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului, pe care se pun 12 feluri de mâncare cum ar fi: vărzări de post, bob fiert, sarmale cu crupe, borș de „urechiușele babei” (colțunași umpluți cu ciuperci și fasole albă), borș de pește, pește prăjit, fiertură de prune afumate, colivă, plăcintă cu mac.

Sub fața de masă trebuie pus fân și în fiecare colț al mesei bulgări de sare. Nu se consumă în Ajunul Bobotezei carne, lapte, brânză sau ouă, pentru a fi protejați tot anul de rele. Unele persoane țin chiar post negru.

Autor: Andreea Inea, publicat la data 01.01.2019

Taguri: casa