Legende străvechi – povestea lui Bujor, fiul de împărat transformat în floare

Se spune că în vremuri străvechi un împărat avea pe teritoriul împărăției sale o pădure în care trăiau zâne. Dar în pădurea sa nu trăiau orice fel

de zâne, ci unele blestemate! Ele transformau pe oricine trecea pe acolo în animale, în flori sau în buruieni. Împăratul avea un fiu care se numea Bujor.

Împăratul își sfătuise toată viața fiul și îl rugase foarte mult să nu se apropie de pădurea zânelor blestemate, pentru a nu fi blestemat. Băiatul și-a ascultat tatăl, dar după ce acesta a murit, nu a mai putut rezista tentației de a vedea pământul vrăjit.

Astfel, a pornit la drum pe jos, astfel încât să vadă până la pădure cum o duc supușii săi. Cu speranță în suflet că zânele nu sunt chiar atât de rele pe cât se spune, tânărul împărat Bujor a intrat în pădurea răcoroasă.

Imediat ce a pășit în spatele copacilor, l-a cuprins un somn de nestăpânit. La fel, și supușii săi abia reușeau să îți țină ochii deschiși.

Încetul cu încetul însă, cu fiecare clipă care trecea, lupta cu somnul a fost pierdută, iar împăratul și supușii săi au fost flori și buruieni. Împăratul a ajuns o floare mare, roșie și foarte frumos mirositoare.

Bujor și-a amintit de vorbele tatălui său și i-au curs câteva lacrimi, chiar înainte de a se transforma, picături (de rouă) pe care le vedem vara, în zori de zi, pe petalele frumoase ale florilor de bujor.

Floarea cu miros îmbătător și fermecător și aspect de poveste amintește de tânărul împărat ce a căzut pradă zânelor în pădurea răcoroasă.

Autor: Maria Poinescu, publicat la data 09.05.2019